Si pana la urma nu se mai eutanasiaza cainii vagabonzi

Marii iubitori de maidanezi probabil ca au urlat la luna de fericire zilele astea fiindca s-a votat (sau care o fi termenul) impotriva eutanasierii cainilor vagabonzi de pe meleagurile patriei. Se pare ca prea-naltii de la Curtea Suprema de Justitie au cedat presiunilor babelor si mosilor iubitori de patrupede purecoase, cacacioase si muscacioase fix cand nu trebuia: cand lumea cere salarii mai mari, ii doare in cur pe mai mari; cand lumea cere o viata mai buna, ii doare in cur pe mai mari; cand lumea cere ceva de bun simt, ii doare in cur. In schimb, li s-a frant inimioara la ideea ca atatia amarati vagabonzi (care oricum se chinuie mai mult decat le e bine intr-o viata de tot cacatul, pe strazi si prin frig) o sa dea coltul definitiv.

De ce sunt complet impotriva acestei decizii absurde de a lasa, conform statisticilor, numai in Bucuresti, 150,000 de caini vagabonzi?

Pentru ca nu-mi place sa vad cacat de caine pe trotuare. Nici pisat de caine, nici voma de caine. Pentru ca nu-mi place sa vad niste javre potential periculoase, gata sa isi piarda mintile si sa ma raneasca. Nici macar sa ma sperie. Cainele trebuie sa stea infipt intr-o lesa, labartat pe o canapea intr-un apartament sau intins pe iarba intr-o curte. Nu nebun si fara stapan in tara asta si-asa prea plina de vagabonzi.

Asa ca nu pot decat sa ii felicit pe cei care au militat impotriva eutanasierii cainilor cu atata ardoare, si sa le doresc din toata inima sa fie mereu inconjurati, in miez de noapte sau dis-de-dimineata cand merg la serviciu de haite de cate 30-40 de maidanezi infometati, bolnavi si nebuni care sa le multumeasca cum stiu ei mai bine pentru binele facut.

Si dupa ce ies din spital, sa ia frumos lopatica si maturica, plus o galetusa cu apa si detergent si sa stea sa curete cacatii cainilor lor cei mult iubiti pentru ca, asa cum am zis eu, nu-mi plac cacatii de caini pe trotuar. Ma scarbesc, asa cum ii scarbesc si pe multi altii din tara noastra.

Si, pe final, marilor iubitori de animale care nu vor sa vada bietele creaturi ale lui Dumnezeu ucise salbatic pe strazile din Romania, le sugerez cu toata seninatatea sa adopte acesti catelusi amarati. Adica voi, cretinilor, iubiti animalele numai cat nu stau in casa voastra sau cum? Puneti mana si oferiti-le mai mult decat un muc de paine pe care oricum nu-l mai mancati si o cutie de pantofi langa ghena, pe post de adapost. Luati-i in casa si lingeti-le viermii din cur daca ii iubiti asa mult, nu-i mai lasati pe strazi, ca pe niste amarati care poate stau, de fapt, si se roaga sa moara mai repede.

Insa in Romania n-o sa se intample niciodata asta – noi avem doar sufletele mari atata timp cat nu trebuie sa miscam un degetel. Dati o lege prin care sa-i obligati pe toti cei care au semnat petitii si au militat pentru viata maidanezilor sa ii ia acasa, sa le ofere adapost si mancare, sa ii ingrijeasca si vaccineze, sa le ofere un trai decent si-ati sa vedeti cum devin romanii negi de furie si omoara in bataie maidanezi la coltul strazii. Pentru ca da, suntem o natie de penibili ipocriti.

2 thoughts on “Si pana la urma nu se mai eutanasiaza cainii vagabonzi”

  1. Pina la urma nu se mai eutanasiaza …au liber la crime sa ucida pe cine vor ei si cind voi ..si na haituiasca zi de zi ASTA NU TARA NOASTRA…E TARA LOR A MAIDANEZILOR

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.