Cu o usoara oboseala in glas (sau in degete, ca doar suntem virtuali acum) si cu deja multa nostalgie, pot spune ca s-a terminat si prima editie a Festivalului National de Teatru ArtThalia din Drobeta Turnu Severin, editie in care am avut placerea sa fiu implicat impreuna cu DTS Flow. Imi este tare greu sa-mi pun ordine in ganduri dupa 5 zile intense, pline de lucruri mai mult sau mai putin importante, dar care au contat pentru sentimentul final de satisfactie deplina. Probabil haotic si departe de adevarul complet, va prezint mai jos cateva pareri despre ArtThalia 2011.
Totul a inceput cu mine sceptic. Ideea de promovare a culturii in Severin + teatru + o organizare relativ grabita, cu multe lucruri facute pe ultima suta de metri – toate astea imi pareau a rezulta in ceva destul de trist, o incercare fasaita care nu va face altceva decat sa puna bazele pentru viitor. Asta daca reusim sa ne culegem dupa ce vom fi fost terfeliti si tarati prin noroi. Din fericire, m-am inselat.
Festivalul ArtThalia in sine cred ca a fost atat de sus cat a fost posibil, luand in calcul toate lucrurile din jur: o sala de teatru in care rasuna din cand in cand muzica populara de la bomba de langa (care insa au incetat sa ne mai deranjeze dupa lungi insistente); o sala mai mult goala in care 90% din public, daca nu mai mult, au fost participantii in sine, organizatorii si prietenii nostri; o trupa retrasa din concurs in ultima secunda, probleme de organizare aparute pe parcurs – unele potential devastatoare, dar care au fost “carpite” pana la urma, lasand per total, la o privire din afara, o imagine placuta.
Festivalul National de Teatru ArtThalia a fost in primul rand o experienta magica pentru mine, aducandu-mi aminte de anii de liceu cand eu eram participantul la diverse festivaluri de teatru: libertatea si nepasarea care pluteau in aer, dar o nepasare aparenta fiindca in spatele ei se afla o apasare si o emotie constanta, distractia generala si mirosul de vacanta, oboseala generala dar satisfacatoare, emotia de a-ti vedea competitorii pe scena si de a te afla tu in fata publicului si in sfarsit aplauzele de la final – senzatia aceea pe care doar cineva care a urcat pe scena o poate simti. Si daca s-a reusit ca macar o parte din aceasta experienta sa fie impartasita participantilor (si, sper eu, publicului), atunci ArtThalia 2011 a fost un adevarat succes!
Am vazut trupe profesioniste in afara concursului – studenti de la UNATC si Spiru Haret, precum si trupa Improvisneyland care a reusit sa faca un show de milioane care a reusit sa ma surprinda complet si m-a facut sa rad cum nu mai rasesem de mult.
Am vazut trupe de amatori in concurs – doar trei anul acesta, adica putintele – dar care se incadreaza foarte bine in ideea de “quality over quantity”: in primul rand Trupa OKaua (despre care voi scrie un post separat pentru ca merita si m-au impresionat mai mult decat orice la acest festival), apoi GMG Esperom din Brasov unde acum prietenul nostru Andrei aka Nete aka Shaggy ne-a facut pe noi, cei din DTS Flow, sa-l consideram drept cel mai bun interpret masculina si, in final, trupa Theodor Costescu de la noi din Severin care a venit cu o piesa grea, o piesa riscanta pentru zilele noastre – teatru antic – dar care au reusit sa nu se faca de ras si pe mine personal chiar m-au prins cu povestea. Deci, per total, concursul in sine a fost o reusita.
Din culise, pot spune ca s-a facut tot posibilul ca participantii sa se simta bine si sa ramana cu ceva de pe urma Festivalului: am inceput cu o excursie pe Dunare pentru a ne cunoaste mai bine si pentru a vedea punctele de atractie de pe “drum”, am continuat cu un gratar in aer liber – care trebuia sa fie foc de tabara – pentru a ne cunoaste si mai bine (unde am jucat “Tara, tara, vrem ostasi!” pentru prima oara in vreo 15 ani), am participat la worshopuri unde profesionisti au incercat sa ne invete si sa-i invete pe actori cateva tips&tricks folositoare in viitor si in general am respirat munca si cultura. Ceva ce nu cred ca s-a facut vreodata in Severin.
Fiindca i-am lasat pe cei de la OKaua pentru un alt articol, trebui sa-i laud intai pe membrii DTS Flow care au ajutat si fara de care Festivalul cu siguranta nu ar fi fost atat de reusit: Simona, Aida, Dany, Maria, Ana si Alex aka Flipper, care au dat dovada de o seriozitate de care nu-i credeam in stare, de maturitate, putere de munca si responsabilitate. Au fost pur si simplu minunati si ma bucur sa stiu ca si ei au ramas cu un gust extrem de placut dupa aceasta experienta, la fel ca si mine si Alina. Aplauze si plecaciuni, DTS Flow, le meritati (alaturi de Anemone, Cristina si Sorin care ne-au fost adeseori alaturi).
In incheiere realizez ca am spus atat de putin lucruri desi am scris atat de mult… ideea care trebuie sa ramana si care sper ca este impartasita de toti – sau macar majoritatea – celor care au participat la ArtThalia este ca Festivalul a fost unul reusit, corect si bine organizat. O baza foarte solida pusa in acest an, o baza pe care se poate construi (si trebuie sa construim) ceva maret pentru ca am vazut ca avem potential. Si ca se poate!
P.S. Nu am pus poze cu trupa Theodor Costescu pentru ca NU AM. Asta asa, ca sa nu avem discutii :P