Iote ca ne veni si intaiu Decembrie, cand ne sarbatorim amarata asta de tara, cand Basescu e huiduit la Alba Iulia, cand gratarele incep sa sfaraie de fericire ca prindem si noi anu’ asta o zi libera in timpul saptamanii si cand urangutanii incep sa se bata cu pumnu in piept, strigand “La multi ani, Romania” si propovaduind dragostea pentru tara.
Dar, asa cum afirm din titlu, consider ca majoritatea (un covarsitor 85%, daca e sa ma apuc sa scot e estimare din cur) celor care sarbatoresc ziua Romaniei sunt niste ipocriti. Niste oameni care merita o flegma si o palma, sa se trezeasca la realitatea pe care ei o traiesc in restul zilelor din an si sa nu se dea mari patrioti astazi, crezand ca se scot.
Asadar, dragii mei sarbatoritori de zi nationala, daca astazi fluturati cu ardoare steagul si ascultati Nicolae Furdui Iancu c-o lacrima in coltul ochiului si urlati din suflet de bine Romaniei, DAR in restul anului le faceti pe urmatoarele (sau doar o parte), sunteti niste flegme ipocrite si n-aveti nicio treaba cu patriotismul cu care faceti parada azi:
– daca injurati Romania si va plangeti ca v-ati nascut aici si faceti planuri de evadare in roata autobuzului
– daca trageti flegme pe strada, aruncati gunoaie ca niste dobitoci pe jos si nu in cosuri de gunoi, spargeti geamuri, distrugeti drumuri, va cacati in parcuri sau va pisati pe colturile caselor
– daca plecati pe-afara la furat, la violat, la ucis sau la-ntins mana
– daca va bateti intr-un fel sau altul joc de aceasta tara si numele ei – si-asa jigarite si necunoscute
… atunci, dragii mei, astazi nu aveti niciun drept sa va bateti cu pumnii-n piept sa sunteti romani, sa cantati La Multi Ani-uri (sau doar dublu i?) si MAI ALES sa nu-i intelegeti pe aia (ca mine, de exemplu) care n-au niciun fluturas in stomac ca-i intai decembrie.
E ca si cu babele care dracuie si barfesc si fac tampenii pe la toate colturile, ca tinerele si tinerii care se comporta ca si cand ar fi in raiul depravarii – ca toti cei care fac cacaturi, dar tin post inainte de Craciun ca-i iarta Dumnezeu. Adica un fel de frectie la piciorul de lemn, un cacat mare si puturos purtat pe post de caciulita.
Si ca sa nu sara toti dobitocii de cur in sus, daca ajung sa citeasca pana aici, sa stie linistiti ca eu n-am nimic cu Romania si cu romanii (in mare proportie, cel putin), in niciun caz nu sunt extrem de fericit ca-s roman – dar nu m-ar bucura, probabil, nici dac-as fi neamt sau american sau libanez, si nu poate sa-mi pese mai putin de o “sarbatoare” cum imi pasa de ziua de 1 decembrie. As profita la maxim de libertatea pe care mi-o ofera sa ies la un bere si un mic cu prietenii, as accepta chiar sa ascult neste cantece patriotice si sa mananc o slana cu ceapa si mamaliga, dar niciodata n-as urla in gura mare ca iubesc Romania doar ca-i 1 decembrie si niciodata n-as lua la flegme pe altu’ fiindca nu tipa cu mine ca iubeste Romania (sau ca tipa ca se caca pe ea – daca-i roman, evident. Cu strainii-i alta faza).
PS: Titlul ar fi fost logic sa fie “De ce majoritatea celor care sarbatoresc de 1 Decembrie ziua Romaniei sunt niste ipocriti” – adica fara “1 Decembrie,” stiu, dar e posibil ca unii care sarbatoresc ziua Romaniei nici sa nu stie cand se sarbatoreste ea, de fapt. Ca “de ce” nici nu se mai pune problema.
respectiva are parintii la munca in italia