Duminica, 17 ianuarie 2010. Ora 12 fix, glumeam cu mama. Totul se desfasurase normal – urma sa mancam, urma apoi sa-mi pierd timpul la calculator, poate sa privesc un film. O duminica obisnuita, ca oricare alta.
Acum facem o mica paranteza, un fel de loop temporal, sa scriu cateva cuvinte despre bunica mea. Fosta profesoara de istorie in Traian, o persoana cu o minte brici la cei 82 de ani – stie tot ce se intampla in politica asta mizera romaneasca (drept urmare ii uraste cu patima pe Boc si Basescu), stie tot ce se intampla in lumea “starurilor”, le stie dupa nume si figura si stie tot ce s-a intamplat in lumea asta de prin 20 incoace (poate chiar mai devreme). Tine contabilitatea micutei firme pe care si-a deschis-o, face calculele mai complicate pe hartie, pe cele mai simple in minte. V-am zis: o minte brici.
Duminica, 17 ianuarie 2010, la ora 12 fix nu se gandea la nimic altceva decat la mancarea pe care o pregatea. Probabil se gandea ca trebuie sa puna doar putina vegeta din borcanul acela de sus – se gandea la asta intinzand mana spre el.
